Betartja-e a törvényeket a korrupcióellenes ügyészség?

Az elmélet ugyebár az, hogy az igazságszolgáltatás különböző szervei a törvények betartása felett őrködnek, a törvénysértőket pedig megbüntetik. Jogos elvárás tehát a társadalom részéről, hogy ők járjanak elöl jó példával. Nézzük hogy néz ki ez a gyakorlatban.
Minekutána tanúként beidéztek és kihallgattak Marosvásárhelyen, felmerült bennem az, hogy ez az egész procedúra nem volt teljes mértékben törvényes és szabályos, ezért az ügyészség vezetőjéhez fordultam egy petícióval, s kértem, hogy vizsgálja ki az általam jelzetteket, majd ha rendellenességet talál, tegye meg a szükséges intézkedéseket. A petíciót március kilencedikén postáztam, s eképpen szólt:
Subsemnatul Árus Zsolt István, cu domiciliul în judeţul Harghita, municipiul Gheorgheni, str. Gábor Áron, nr. 26, formulez prezenta

Petiţie

împotriva activităţii unor procurori de la Serviciul teritorial DNA Tîrgu Mureş, cu rugămintea să cercetaţi cele relatate mai jos şi să luaţi măsurile legale care se impun.

La sfârşitul lunii ianuarie anul curent, procurorii acelui serviciu teritorial au reţinut primarul municipiului Gheorgheni după o acţiune în fortă, totalmente nejustificată, pentru un presupus abuz în funcţie, care constă în înstrăinarea unui teren de 400 mp (în valoare de 27.000 lei) în staţiunea Lacu-Roşu. Oricine consultă situl municipiului Gheorgheni (www.gheorgheni.ro) poate găsi în scurt timp cele două hotărâri de consiliu care se referă la acel teren (18/2013 şi 48/2013, anexate), luate în mod legal de către consiliul local, necontestate în nici un fel de nimeni, verificate din punct de vedere al legalităţii de către prefectură. Tot ce a făcut primarul Mezei János legat de acest subiect este că s-a conformat prevederilor Art. 2 si Art. 3 din Hotărârea 48/2013, îndeplinându-şi obligaţiile prevăzute de Legea 215/2001. Este deci indubitabil că nu se pune problema comiterii vreunei infracţiuni, aşa cum aceasta este definită în Art. 15 din Codul Penal. Totuşi a fost reţinut şi s-a încercat chiar obtinerea unui mandat de arest preventiv pentru acea presupusă infracţiune. Asta nu au reuşit, dar au obţinut în schimb de la instanţă mai multe restricţii pentru Mezei János, care aduc deservicii tuturor locuitorilor municipiului Gheorgheni, de vreme ce de mai bine de 40 de zile viceprimarul este nevoit să îndeplineacă nu numai atribuţiile proprii, ci şi pe cele ale primarului. În tot acest timp procurorii nu au reuşit să finalizeze cercetările în acest caz extrem de simplu şi nu au reuşit să ajungă la o soluţie. Iar posibila explicaţie este – fără exagerare – şocantă.

Articolul 131 din Constituţie descrie extrem de clar rolul Ministerului Public, iar asta ar trebui să se reflecte în tot cea ce intreprind angajaţii acelui minister, inclusiv procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie, serviciul teritorial Tîrgu Mureş. Cu părere de rău vă spun, atât din proprie experienţă, cât şi din informaţii care parvin de la mai multe persoane audiate în acest dosar, că procurorii care instrumentează cazul au o cu totul altă preocupare. În loc să cerceteze cazul care face obiectul dosarului, să clarifice toate aspectele aceluia şi să depună eforturi pentru finalizarea cercetării, se pare că se preocupă în primul rând (sau şi mai rău, în exclusivitate) cu încercarea de a dovedi, că primarul Mezei János încalcă restricţiile impuse de instanţă. Au fost convocate foarte multe persoane, inclusiv angajaţi ai Primărie, dar interesul procurorilor se limitează aparent la a afla, dacă într-un fel sau altul Mezei János şi-a îndeplinit prerogativele de primar de când aceasta i-a fost interzisă. Există dovezi directe, respectiv indirecte, că se alocă reasurse considerabile pentru a supraveghea comunicaţiile (electronice şi nu numai) a multor persoane, dar toate acestea numai cu scopul amintit mai sus. Eu personal am fost convocat ca martor, cu toate că nu am nici un fel de informaţie legat de vânzarea terenului, fiind un simplu cetăţean al municipiului. Iar cu ocazia audierii nu am fost întrebat de loc despre împrejurările vânzării. Procurorul a fost interesat despre demersurile făcute de mine pentru ca acest caz să fie închis cât mai devreme, demersuri care au fost răstălmăcite, fiind întrebat dacă am făcut eforturi pentru a ajuta primarul să scape de pedeapsă. Aşa înteleg unii procurori să reprezinte “interesele generale ale societăţii” şi să apere “ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”. Am rămas consternat şi profund indignat!

Ca cetăţean al acestei ţări sunt interesat ca cei care încalcă legea să fie pedepsiţi, respectiv ca banul public să fie gestionat cu grija cuvenită. DNA a obţinut în ultimii ani o reputaţie extrem de bună, ar fi păcat ca din cauze care-mi scapă, aceasta să fie pătată de către un caz, care aduce atingere demnităţii primarului din Gheorgheni, dar în acelaşi timp aruncă o umbră nedorită şi asupra oraşului meu. Şi nu în ultimul rând, dereglează funcţionarea unei instituţii publice importante cum este primăria, nu numai prin împiedicarea primarului să-şi exercite funcţia, dar şi prin dese şi inutile convocări la audiere ale multor funcţionari publici de la primărie.

În încheiere doresc să mai ridic o problemă care cred că trebuie menţionată. Consider total neadecvată modalitatea în care am fost invitat la Tîrgu Mureş pentru a da declaraţie: în data de 27 mă sună pe telefonul mobil un domn şi mă invită pentru data de 2 februarie la sediul DNA din Tîrgu Mureş. În primul rând există suspiciunea, că undeva cineva a abuzat de datele mele personale, de vreme ce eu nu am divulgat numărul meu de telefon persoanei respective. În al doilea rând – cel putin după părerea mea – o astfel de invitaţie ar trebui să se facă în scris, pentru ca cel invitat să nu aibă dubii, să nu-şi pună întrebarea, dacă este victima unei persoane care îi joacă o festă. Nu am posibilitatea să verific dacă chiar asta este procedura legală care se aplică la DNA, dar pot să afirm, că în caz afirmativ acea procedură ridică serioase semne de întrebare.

în cazul în care consideraţi că aveţi nevoie de alte clarificări vă stau la dispoziţie, dar insist asupra faptului să cercetati cele reclamate de mine şi în caz că veţi constata că s-a comis nereguli sau chiar ilegalităţi, să luaţi toate măsurile care se impun.

Gheorgheni, la 09 03 2015

Ebben szóvá tettem azt, hogy ugyan a 400 négyzetméteres terület története pontosan követhető a város honlapján elérhető határozatok alapján, s nyilvánvaló, hogy a polgármester semmiféle törvénysértést nem követett el, az ügyészség mégis nagy erőket mozgósítva, mindenféle korlátozó intézkedések foganatosítását kérte a bíróságtól, s az részben helyt is adott a kéréseknek, így már hetek óta nincs polgármestere a városnak, ami nem csak Mezei János, de az egész város számára hátrányt jelent.
Jeleztem, hogy ellentétben azzal, amit az alkotmány az ügyészség feladataként megjelöl, az ügyben eljáró ügyészek nagy erőfeszítéseket tesznek nem a vád tisztázására, hanem arra, hogy bebizonyítsák, hogy Mezei János megszegi a korlátozó intézkedéseket. Erre példa az is, hogy engem is beidéztek tanúnak, de nem kérdeztek semmit a kivizsgálás tárgyáról, csak arról, hogy tettem-e bármit, aminek célja a polgármester kimentése.
Leírtam, hogy állampolgárként érdekelt vagyok abban, hogy aki törvényt sért azt büntessék is meg, de az ilyen esetek nem csak a polgármester becsületén ejtenek foltot, hanem rossz fényt vetnek magára a városra is, illetve zavart keltenek egy fontos közintézmény működésében.
Befejezésképpen pedig felvetettem azt, hogy a beidézésem törvényessége két szempontból is megkérdőjelezhető. Egyrészt kérdés, hogy törvényes módon szerezte meg az ügyész a telefonszámomat, másrészt pedig az, hogy lehet-e valakit telefonon beidézni, hisz elvileg bárki felhívhat telefonon, s mondhatja hogy ő ügyész, s jelenjek meg ekkor és ekkor itt és itt.
A petíció jogalapja a 27/2002-es Kormányrendelet, amelyik előírja, hogy bármely közintézmény vezetőjéhez lehet petíciót intézni, amit ő kötelese alaposan kivizsgálni és maximum 30 napon belül válaszolni rá. Vártam tehát harminc napot, majd még további nyolcat – tekintettel arra, hogy a romám posta nem villámgyors -, de minekutána semmilyen választ nem kaptam, április 17.-én újabb levelet intéztem a főügyészhez, amiben emlékeztettem törvényes kötelességére, felvetettem, hogy az igazságszolgáltatás egyik fontos szervének a vezetőjétől elvárható a törvények szigorú betartása, illetve jeleztem, hogy ha továbbra sem válaszol a petícióra, akkor a közigazgatási bírósághoz fogok fordulni azzal a kéréssel, hogy a bíróság kötelezze őt válaszadásra:

Către
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Stimată doamnă!

În data de 9 martie v-am adresat o petiţie, bazată pe prevederile Ordonanţei Guvernului Nr. 27/2002, iar Dvs. – conform Art. 5 din Ordonanţă – aveaţi obligaţia de a dispune măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate.

Art. 8 stabileşte termenul – 30 zile de la înregistrarea la instituţia Dvs. – în care aveaţi obligaţia să răspundeţi la petiţia mea. Presupunând că o scrisoare recomandată ajunge în maxim 4 zile de la Gheorgheni la Bucureşti respectiv invers, trebuia deja să primesc răspuns la acea petiţie, dar încă nu am primit. Dat fiind faptul că sunteţi conducătorul unei instituţii care are drept scop cercetarea acelor persoane, care nu respectă legile, ar fi fost logic, ca Dvs. să vă conformaţi cu stricteţe prevederilor Ordonanţei amintite.

Situaţia este şi mai jenantă dacă avem în vedere că în acea petiţie v-am atras atenţia asupra unor aspecte care în aprecierea mea ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea sau chiar legalitatea unor demersuri ale subordonaţiilor Dvs. Ar fi fost de dorit să acţionaţi în conformitate cu prevederile Art. 5 din OG 27/2002, chiar pentru a elucida în timp cât mai scurt şi cât mai convingător cele semnalate de mine. Vă rog deci şi pe această cale să procedaţi ca atare şi să răspundeţi la petiţia mea în tâmp cât mai scurt.

Mai menţionez, că prezenta constituie procedură prealabilă, în conformitate cu Art. 7 din Legea 554/2004, iar în cazul în care vă nu vă conformaţi, voi fi nevoit să mă adresez instanţei de contencios administrativ.

Gheorgheni, la 17 04 2015

Erre mintegy tíz nap elteltével a következő döbbenetes válasz érkezett:

korrupcioellen-valasz-1

Vagyis tájékoztatnak, hogy az április 24.-i panaszomat továbbították az ügyészség marosvásárhelyi kirendeltségéhez, s majd onnan fogok választ kapni.
Vagyis nemcsak hogy megengedik maguknak azt, hogy úgy tegyenek, mintha csak áprilisban intéztem volna hozzájuk petíciót, de ráadásul azt a jogi képtelenséget is elkövetik (jelzem nem először találkozom sajnos ilyennel), hogy a petíciómat elküldik a bepanaszolthoz, hogy az vizsgálja ki saját magát. Arról nem is beszélve, hogy az idézések lebonyolítására vonatkozó belső szabályokra vonatkozó kérdést nyilván az intézmény vezetője tudja megválaszolni és nem egy területi kirendeltség. Ezeket újabb levélben hoztam a főügyész tudomására, s abban emlékeztettem arra is, hogy a vonatkozó jogszabály értelmében nem valaki más, hanem személyesen az intézmény vezetője felel azért, hogy a petíciókat valóban alaposan kivizsgálják, a jelzett problémákat megoldják, s az eredményről a petíciót benyújtót a törvényes határidőn belül tájékoztassák. Nem lehet tehát a felelősséget másokra hárítani, az személyesen az övé:

Către
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Stimată doamnă!

Am primit cu stupefacţie adresa Dvs. nr. 4540/24 04 2015. Faţă de cele afirmate în adresă ţin să precizez, că nu v-am adresat niciodată nici un fel de plângere. Aşa cum v-am atras atenţia în notificarea mea din 17 aprilie, în data de 9 martie v-am adresat o petiţie, la care – conform legii – aveaţi obligaţia să răspundeţi în termen de 30 de zile. În acea notificare v-am atras atenţia, că nu aţi respectat legea şi v-am somat să răspundeţi în termen cât mai scurt la petiţie. În consecinţă nu am idee la ce plângere vă referiţi.
Dacă cumva adresa se referă la petiţia mea din luna martie, atunci vă rog să aveţi în vedere următoarele:
1. Este de neconceput, ca o petiţie trimisă în data de 9 martie să fie înregistrată la Dvs. în data de 24 aprilie.
2. Tot aşa este de neconceput, ca petiţia să fie trimisă spre soluţionare chiar celor reclamaţi în petiţie. Eu v-am semnalat aspecte care privesc pe subalternii Dvs, de aici rezultă fără echivoc, că acele aspecte trebuiesc cercetate de Dvs. şi de nimeni altcineva. În altă ordine de idei, după primirea petiţiei – conform Art. 5 din Ordonanţa Guvernului Nr. 27/2002 – aveaţi obligaţia de a dispune măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate, cea ce se poate efectua de subalterni de ai Dvs., dar asta nu poate fi înţeleasă în nici un caz ca cei reclamaţi să fie puşi să se autocerceteze. Având în vedere poziţia şi pregătirea profesională pe care o aveţi, o astfel de atitudine este pur şi simplu inexplicabilă, dar în orice caz extrem de jenantă.
3. Numai o parte din cele reclamate de mine în petiţie privesc activitatea serviciului teritorial Tîrgu Mureş, în consecinţă şi din această cauză ei nu pot da răspuns adecvat la toate chestiunile ridicate.
4. Conform prevederilor art. 4 din Ordonanţa menţionată mai sus, “Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct răspunzători de buna organizare şi desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a petiţiilor ce le sunt adresate, precum şi de legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora în termenul legal.” În consecinţă la petiţia adresată Dvs. aveţi obligaţia să răspundeţi tot Dvs, nu Serviciul Teritorial Tîrgu Mureş.
Dacă însă prin “plângerea mea” vă referiţi la notificarea mea din 17 aprilie, atunci vă rog să aveţi în vedere, că în acel caz Serviciul Teritorial Tîrgu Mureş chiar că nu are nici o competenţă, de vreme ce conform ierarhiei ei nu vă pot cerceta pe Dvs.
Închei prin repetarea solicitării din notificarea mea din 17 aprilie: vă rog să vă conformaţi măcar parţial prevederilor legale şi chiar cu termenul expirat, să cercetaţi aspectele semnalate de mine şi să răspundeţi la petiţia mea din 9 martie în timp cât mai scurt.

Gheorgheni, la 28 04 2015

További két hét elteltével erre is válasz érkezett, de téved az, aki azt gondolja, hogy érdemi:

korrupcioellen-valasz-2

Simán kioktatnak, hogy nehogy már azt gondoljam, hogy ők az én igényeim szerint ugrálnak (mintha nem törvényes kötelezettségeiket idéztem volna), nekik megvannak a saját belső szabályaik, s azokat követik. Ha mégis valami kifogásom lenne az eljárásuk ellen, akkor panaszt tehetek a Legfelsőbb Bírói Tanácsnál, de őket tovább hiába is zaklatom ezzel az üggyel, mert válaszolni sem fognak!

Ha azt hitték, hogy ezzel leráznak, akkor természetesen tévedtek, ugyanis két és fél hónappal a petícióm megfogalmazása után még mindig nem kaptam rá érdemi választ, ezért panaszt tettem a főügyészre Legfelsőbb Bírói Tanácsnál. Ebben ismertettem a történteket, majd jeleztem az általam sérelmezett dolgokat, vagyis:
– Mindenki köteles betartani a törvényeket, de joggal várható el, hogy az igazságügyi szervek ebben élen járnak. Az, amit a főügyész művel egy igen súlyos kihágás.
– A petíciómban felvetett kérdéseket nyilvánvalóan az ügyészség központi szervei illetékesek kivizsgálni, mert jogi szempontból nonszensz valakit azzal megbízni, hogy saját magát kivizsgálja.
– A formális, érdemi kérdésekre választ nem adó, arrogáns levelek a személyem, illetve a jogszabály iránti lenézésről tesznek tanúbizonyságot.
– A második levében említett belső szabályok vagy nem léteznek, vagy léteznek de nem felelnek meg a törvény előírásainak, vagy léteznek, törvényesek, de akkor meg nem tartják be azokat. Egy dolog biztos: ha a főügyészhez petíciót intéztem, akkor az ő személyes felelőssége, hogy azt kivizsgálják, meghozzák a szükséges intézkedéseket, s minderről engem tájékoztassanak.
Tekintettel arra, hogy Mezei János ügyében az ügyészség egyfajta politikai rendőrségként jár el még inkább indokolttá teszi, hogy ebben az ügyben világosságot tegyenek, kérem tehát, hogy kezeljék kellő komolysággal a petíciómat, alaposan vizsgálják ki az általam jelzetteket és a törvényes határidőn belül tájékoztassanak az eredményről:

Către
Inspecţia Judiciară de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

Subsemnatul Árus Zsolt István, cu domiciliul în judeţul Harghita, municipiul Gheorgheni, str. Gábor Áron, nr. 26, formulez prezenta

Petiţie

împotriva modului în care Procurorul Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a tratat petiţia mea adresată instituţiei pe care o conduce, în data de 9 martie anul curent.

Faptele:

De vreme ce anexat vă trimit în copie toate documentele la care fac referire, descriu numai succint cele întâmplate între 2 martie şi data prezentei:

În data de 2 martie am fost audiat la Tg-Mureş ca martor într-un dosar de corupţie deschisă pe numele primarului municipiului Gheorgheni. Împrejurările acelei întâmplări au ridicat în mine mai multe semne de întrebare.

Drept consecinţă în data de 9 martie anul curent am adresat o petiţie Procurorul Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în care am solicitat două lucruri:
1. Să verifice dacă acţiunile procurorilor de la Serviciul Teritorial Tg-Mureş în cazul dosarului deschis împotriva lui Mezei János, primarul municipiului Gheorgheni au fost în totalitate în conformitate cu legile ţării, respectiv regulamentele DNA.
2. Să se pronunţe asupra legalităţii modului în care am fost citat ca martor în acel dosar.

Dat fiind faptul că nu am primit nici un răspuns în termenul legal de 30 zile, în data de 17 aprilie am revenit cu o nouă adresă, în care am solicitat respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002, respectiv am precizat, că în caz contrar mă voi adresa instanţei de contencios administrativ.

În data de 27 aprilie am primit o scurtă adresă, prin care am fost înştiinţat, că petiţia mea din data de 24 aprilie a fost înregistrată şi transmisă spre soluţionare la DNA, Serviciul Teritorial Târgu Mureş, urmând să primesc răspuns de la instituţia menţionată.

În data de 28 aprilie am răspuns la acea adresă, expunându-mi pe larg punctul de vedere cu privire la conţinutul ei.

În data de 19 mai am primit un răspuns la adresa mea din data de 28 aprilie, prin care – fără să se menţioneze ceva concret legat de cele expuse de mine în adresa la care se răspunde – se susţine, că s-a procedat corect, conform cu normele aplicabile, iar în încheiere mi-se aduce la cunoştinţă că din partea lor cazul se consideră încheiată, nu are nici un rost să mai insist, pentru că nu-mi vor răspunde.

Legat de aceste evenimente ridic următoarele probleme:

1. Orice instituţie este obligată să respecte actele normative în vigoare (printre care şi OG 27/2002), dar instituţiile care fac parte din sistemul judiciar ar trebui să fie exemple pentru restul instituţiilor. Sau invers: o încălcare a legii este şi mai reprobabilă în cazul unei instiţutii ca DNA. Faptul că pur şi simplu s-a ignorat petiţia mea (trimisă prin scrisoare recomandată) din 9 martie este o abatere gravă, care nu se poate trece cu vederea.

2. În petiţia din 9 martie am formulat solicitări a căror soluţionare este în mod clar de competenţa conducătorilor din structura centrală a instituţie. În cazul primei solicitări este evident chiar şi pentru un neavizat în chestiuni de drept, că nimeni (nici o persoană, dar nici un serviciu teritorial, ca în cazul de faţă) nu poate fi însărcinat să-şi verifice propria activitate. Iar în cazul celei de al doilea, am ridicat o întrebare legată de procedura citaţiei aplicată la DNA, care iarăşi este de competenţa conducerii centrale.

3. Modalitatea în care s-a acţionat în acest caz (răspunsuri cât-de-cât operative dar numai formale la adresele mele din 17 şi 24 aprilie, care evită să răspundă la probleme de fond ridicate de mine în toate cele trei adrese) denotă dispreţ atât faţă de OG 27/2002, cât şi faţă de mine, care am făcut uz de un drept asigurat de către Ordonanţă.

4. În adresa primită în data de 19 mai se face referire la norme aplicabile în cauză, fără să se specifice exact despre ce norme se vorbeşte. În acest caz există trei posibilităţi:
– Nici nu există astfel de norme, se încearcă inducerea mea în eroare.
– Există astfel de norme, care sunt în concordanţă cu prevederile OG 27/2002, însă în acest caz nu s-au respectat acele norme.
– Există astfel de norme interne care s-au şi respectat, dar acelea nu sunt în concordanţă cu prevederile Art. 4 din OG 27/2002, care precizează clar şi fără echivoc: “Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct răspunzători de buna organizare şi desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a petiţiilor ce le sunt adresate, precum şi de legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora în termenul legal.”
De vreme ce eu am adresat o petiţie Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conducătorul acesteia, adică procurorul şef Laura Codruţa Kövesi este direct şi personal răspunzător de “a dispune măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate” de mine (Art. 5), de respectarea termenului legal de 30 zile, şi de comunicarea către mine a celor constatate şi a măsurilor luate. Nici Serviciul Teritorial Târgu Mureş şi nimeni altcineva nu poate fi substituit şi nu se poate substitui conducătorului instituţiei. Drept urmare nici unul din răspunsurile primite în data de 24 aprilie şi 19 mai nu respectă prevederile OG 27/2002.

Dat fiind faptul, că există indicii rezonabile că în cazul primarului Mezei János DNA se comportă ca un fel de poliţie politică (semnalată deja către mai multe instituţii internaţionale), este şi mai imperios necesar să se facă lumină atât în acel caz, cât şi în cazul petiţiei mele care se referă la acela. Vă rog deci cu respect să acordaţi atenţia cuvenită acestei petiţii, să cercetaţi în detalii cele semnalate în ea şi să-mi comunicaţi în termen legal cele constatate şi soluţiile adoptate.

Gheorgheni, la 20 05 2015
Cu respect,
Árus Zsolt István

Május 28-án visszaigazolták, hogy a petíciómat megkapták és iktatták, várom a fejleményeket.

Időközben pedig megérkezett a marosvásárhelyi területi kirendeltségtől az “önvizsgálat” eredménye. Nem fogjak elhinni mi áll benne:

korrupcioellen-vasarhely-valasz

Ők nagyon alaposan kivizsgáltál saját magukat, de semmi rendellenességet nem sikerült találniuk. Egyszerűen tökéletesek.

Itt akár meg is állhatnék, s megadhatnám a választ a címben feltett kérdésre: létezik legalább egy jogszabály, amit a korrupcióellenes ügyészség, illetve annak vezetője következetesen nem tart be. Ez pedig minden, csak nem dicséretes.

A helyzet azonban az, hogy ha a Legfelsőbb Bírói Tanács netán elmarasztalja a főügyészt, attól még nem fog kiderülni, hogy mi a helyzet a telefonon idézéssel, meg a petícióban jelzett megkérdőjelezhető eljárással. Ezért még kicsit lapozgattam a törvénytárat, majd újabb petíciót fogalmaztam meg a főügyészhez:

Subsemnatul Árus Zsolt István, cu domiciliul în judeţul Harghita, municipiul Gheorgheni, str. Gábor Áron, nr. 26, formulez prezenta

Petiţie

cu privire la modul de citare practicat de către instituţia Dvs, a modului în care sunt obţinute şi folosite de către instituţia Dvs. date cu caracter personal, respectiv a modului în care se respectă Codul de Procedură Penală de către unii procurori DNA.

Faptele reclamate:

În data de 27 februarie m-a sunat pe telefonul mobil un domn, s-a recomandat ca şi comisar şef Postolache şi m-a invitat pentru data de 2 martie la sediul DNA din Tîrgu Mureş pentru a fi audiat ca martor în dosarul 30/P/2015.

În primul rând există suspiciunea, că undeva cineva a abuzat de datele mele personale, de vreme ce eu nu am divulgat numărul meu de telefon persoanei respective. Vă rog deci să-mi comunicaţi cum a ajuns acest comisar şef în posesia numărului meu de telefon. Menţionez, că telefonul este unul de serviciu, cu contract pe nume de firmă.

În al doilea rând o astfel de invitaţie ar trebui să se facă în scris, pentru ca cel invitat să nu aibă dubii, să nu-şi pună întrebarea dacă este victima unei persoane care îi joacă o festă. Nu am posibilitatea să verific dacă într-adevăr asta este procedura care se aplică la DNA, dar consider, că în caz afirmativ acea procedură nu este conformă cu prevederile Codului de Procedură Penală, care la Art. 257 şi 258 descrie detailat modul de citare. Menţionez, că aliniatul (1) din Art. 257 vorbeşte de notă telefonică (şi nu apel telefonic), care este tot un document scris, iar Art. 258 stabileşte foarte clar conţinutul citaţiei (inclusiv faptul, că trebuie să fie semnată), de unde rezultă că procedura folosită de comisarul şef Postolache nu a fost una legală. În cazul în care aceasta este o procedură uzuală folosită de către instituţia Dvs., prin prezenta solicit să o modificaţi, iar în caz că nu, atunci vă rog să luaţi măsurile disciplinare care se cuvin împotriva comisarului şef Postolache.

În al treilea rând solicit explicaţie pentru faptul, că m-am deplasat la Tîrgu Mureş, am lipsit o zi de la locul de muncă, iar comisarul şef care m-a audiat nu mi-a pus nici o întrebare cu privire la cazul în care am fost citat ca şi martor, adică cu privire la vânzarea terenului de 400 mp. de la Lacu Roşu. Aliniatul (1) din Art. 114 stipulează, că Poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală, iar aliniatul (1) din Art. 116 că Martorul este audiat asupra unor fapte sau împrejurări de fapt care constituie obiectul probaţiunii în cauza în care a fost citat. Dat fiind faptul că în afara datelor publice care se găsesc pe situl Municipiului Gheorgheni eu nu aveam şi nu am nici acum nici un fel de informaţie cu privire la acel caz, iar – aşa cum am arătat mai sus – nici nu am fost întrebat despre acea vânzare de teren, este clar că citarea şi ascultarea mea s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale amintite mai sus.
Şi mai este un aspect important legat de această citaţie: faptul că am fost invitat la DNA a fost adus la cunoştinţa presei, la intrare şi la ieşire m-au aşteptat mai mulţi jurnalişti. Vă rog să-mi comunicaţi cine şi pe baza căror informaţii a decis ascultarea mea ca şi martor, respectiv cum ajuns la jurnalişti informaţia privind convocarea mea la DNA. Dat fiind faptul că deţin o funcţie în cadrul Consiliului Naţional Secuiesc şi am fost abordat de jurnalişti în această calitate, există suspiciunea că s-au urmărit scopuri politice, iar acest lucru este intezis prin lege procurorilor.

În al patrulea rând conform Art. 273 din Codul de Procedură Penală am dreptul la restituirea cheltuielilor de transport aferente deplasării la Tîrgu Mureş, dar din data de 2 martie şi până în ziua de azi acest lucru nu s-a întâmplat, cu toate că am solicitat acest lucru în scris, am făcut dovada sumei cheltuite, am indicat contul meu bancar şi am făcut toate acestea de două ori până acum. Vă rog să luaţi măsuri ca Serviciul Teritorial Târgu-Mureş să-mi returneze suma respectivă.

Gheorgheni, la 30 05 2015
Árus Zsolt István

Ebben már tételesen fogalmaztam meg a problémáimat, illetve jogszabályokra való konkrét utalásokkal jeleztem, hogy megkérdőjelezhető többmindennek a törvényessége:
– Elsősorban ott van a telefonszámom megszerzésének a kérdése. Az engem felhívó ügyésznek én nem adtam meg a telefonszámomat, s mást se hatalmaztam fel erre. Telefonkönyv nem létezik, s a szolgáltató sem adhatta meg a számomat, mert a szerződés cégre volt kötve, nem lehet tudni, hogy melyik számot ki használja. Joggal merül fel tehát a kérdés, hogy valahol valaki visszaélt egy személyes adatommal, márpedig ez törvénybe ütközik.
– Aztán ott van a telefonon idézés. A vonatkozó törvény azt mondja, hogy beidézi valakit írásban kell, s azt is felsorolja, hogy milyen elemeket kell tartalmazzon az idéző, ezek közül a legutolsó annak az aláírása, aki az idézést kibocsátja. Nyilvánvaló tehát, hogy valakit telefonon beidézni törvénybe ütköző cselekedet. (A Vásárhelyről kapott válaszban próbálják ezt magyarázni, de amint ők maguk idézik, az jogszabály azt mondja, hogy “prin notă telefonică”, ami nem “apel telefonic”, hanem szintén egy írott dokumentum.)
– Harmadsorban a büntető-eljárási törvény értelmében azt lehet tanúként beidézni, aki rendelkezik a kivizsgált ügyre vonatkozó információkkal, s a kihallgatás során ezekről lehet őt kérdezni. Mint már jeleztem, nekem ilyen információim nem voltak, de nem is kérdeztek egyáltalán a kivizsgálás tárgyát képező 400 négyzetméter eladásáról. Ebből következik, hogy a beidézésem és a kihallgatásom során nem tartották be ezeket a törvényes előírásokat. (Hogy még pontosabb legyek: a nem létezett semmiféle jogalap már a beidézésemre sem, feleslegesen töltették velem az időt és költették a pénzt. Vagyis nem teljesen, de erről később.)
– Negyedsorban a jogszabály értelmében az utazási költségemet meg kellett volna térítsék. A kihallgatás óta eltelt három hónap, ezt már kétszer kértem írásban, de semmi választ nem kaptam azokra a levelekre.

A címbeli kérdésre kicsit korábban adott választ tehát csak megerősíteni tudom: a jelek szerint törvényi előírások egész sorát nem tartja be a korrupcióellenes ügyészség. Persze lehet erre azt mondani, hogy milyen alapon általánosítok, saját tapasztalataim alapján csak arról beszélhetek, hogy az általam leírt esetekben nem tartották be a törvény. De gondoljunk csak bele: nem még kínosabb a helyzet akkor, ha más esetben tényleg betartják a törvényeket, csak velem szemben nem? Egyáltalán honnan venném én a bátorságot hogy olyat állítsak, hogy velem kivételt tesznek?

No de a történetnek nem csak azért nincs vége, mert két szál is elvarratlan maradt, hanem azért is, mert a főügyészhez intézett második petíció elküldése után, a témát a fejemben tovább forgatva kikristályosodott egy olyan gondolat, ami már március óta ott motoszkált bennem: az, hogy miért is idéztek be engem tanúként a Mezei János perében?
A helyzet ugyanis az, hogy amint már jeleztem, az ügyről semmilyen információt nem tudtam adni, de nem is kérdeztek, azt pedig a megkérdezésem nélkül is pontosan tudták, hogy milyen levelezést folytattam az V. Kerület polgármesterével. Látszólag teljesen értelmetlen volt tehát a beidézésem. De csak látszólag, mert ott van az a nem elhanyagolható tény, hogy valaki a sajtónak kiszivárogtatta azt, hogy beidéztek. Ha pedig valaki beírja egy keresőprogramba a nevemet és azt a három betűt, hogy DNA, akkor több tucat találatot kap, amelyek két nagy csoportba sorolhatóak. Egyikbe tartoznak azok, ahol a cím úgy kezdődik, hogy a Székely Nemzeti Tanács alelnökét beidézték, a másikba meg azok, ahol meg úgy, hogy Árus Zsoltot, a Székely Nemzeti Tanács alelnökét beidézték. A kihallgatásomnak tehát nem volt semmi relevanciája a vizsgált ügy szempontjából, ellenben kiváló lehetőség volt a Székely Nemzeti Tanács lejáratására. Ez más szavakkal azt jelenti, hogy az ügyészség az által hogy beidézett és annak hírét kiszivárogtatta, vagy politikai célokat követett, vagy pedig azon eszközévé vált. Márpedig az alkotmány és a vonatkozó törvények értelmében nem ez az ügyészség feladata. Éppen ezért büntető panaszt tettem a korrupcióellenes ügyészség általam ismeretlen alkalmazotta/alkalmazottai ellen:

Către

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Subsemnatul Árus Zsolt István, cu domiciliul în municipiul Gheorgheni, str. Gábor Áron, nr. 26, cod numeric personal 1610816190691, în calitate de persoană vătămată, în temeiul Articolului 297 din Codul Penal, cu referire la Art. 77, Art. 114 şi 116 din Codul de Procedură Penală, în conformitate cu Articolul 289 din Codul de Procedură Penală, fac prezenta

PLÂNGERE

împotriva făptuitorului/făptuitorilor necunoscut/necunoscuţi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Fapte:

– În data de 27 februarie anul curent am fost invitat de către comisarul şef Postolache, procuror în cadrul serviciului teritorial Tîrgu Mureş al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca în data de 2 martie să mă prezint la sediul DNA din Tîrgu Mureş pentru a fi audiat ca martor într-un dosar privind un presupus abuz în serviciu al primarului din municipiul Gheorgheni. Cu toate că despre această invitaţie am discutat numai cu soţia mea, în data de 2 martie, când eram în drum spre Tîrgu Mureş, am fost sunat de către o cunoştinţă de acolo, care m-a întrebat dacă într-adevăr am fost convocat la DNA, pentru că mai mulţi jurnalişti din localitate l-au întrebat despre acest lucru. Este deci clar, că cineva din cadrul DNA a furnizat informaţii – pe deasupra trunchiate şi distorsionate, aşa cum se va vedea în continuare – presei despre citarea mea.
Când am ajuns la sediul DNA din Tîrgu Mureş, la intrare am fost aşteptat de mai mulţi jurnalişti, şi situaţia s-a repetat şi la ieşire, fiind abordat ca şi o persoană care a încălcat legea. Prin aceasta s-au cauzat grave încălcări ale drepturilor mele fundamentale. Anexez în acest sens cu titlu de exemplu copii de pe un număr de publicaţii online (Anexa 1).
Mai mult decât atât, unele publicaţi au mers şi mai departe, sugerând, că nu numai că am încălcat legea, dar totodată am încercat să mă sustrag de la justiţie, fiind nevoie de aducerea mea cu mandat la DNA (Anexa 2).
Cu toate că aceste acuzaţii sunt toate nefondate, din 3 martie şi până acum DNA nu a făcut nici un demers pentru a clarifica situaţia, respectiv a furniza informaţii corecte despre cele întâmplate. În acest fel DNA practic a lăsat să se înţeleagă, că acuzaţiile sunt adevărate. Cu alte cuvinte oricine a(u) fost sursa scurgerii de informaţii către presă, DNA ca şi instituţie a contribuit în mod decisiv la vătămarea drepturilor şi intereselor mele legitime.
Un aspect important este acela, că interesul presei nu s-a datorat persoanei mele ca atare, ci faptului, că sunt unul din conducătorii Consiliului Naţional Secuiesc, o organizaţie fără personalitate juridică, însă cu un scop politic bine determinat. Aşa cum se poate vedea în toate documentele anexate, nu sunt amintit ca persoană fizică, ci ca vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. Este posibil deci, ca divulgarea de informaţii să fi urmărit scopuri politice, dar pe de altă parte este sigur, că a avut astfel de efecte.
Dat fiind faptul, că despre cauza în care am fost citată nu am putut furniza nici o informaţie, dar nici procurorul care m-a citat nu a motivat în nici un fel citarea mea prin prezentarea vreunei indici care le-ar fi sugerat că am cunoştinţe relevante despre acel caz, este foarte plauzibilă ipoteza, că scopul pentru care am fost citat este acela, ca asta să ajungă subiect în presă. Iar dacă procurorul nu poate susţine cu argumente solide că citarea mea s-a făcut pe baza unor indicii clare, care arătau că am cunoştinţe despre cazul în care am fost citat, atunci ipoteza amintită rămâne singura care stă în picioare.

Infracţiuni reclamate:

– Articolul 297 CP – Abuz în serviciu – prin faptul că am fost citat ca şi martor într-un dosar în care nu aveam cum să furnizez informaţii (Art. 114 Cod de Procedură Penală), dar nici nu am fost întrebat despre acel dosar (Art. 116 Cod de Procedură Penală). Pentru a demonstra acest lucru, solicit să fie consultată declaraţia mea dată în data de 2 martie la DNA Tg-Mureş. Practic am pierdut o zi de la locul de muncă, respectic am pierdut timp şi bani degeaba.
– Articolul 297 CP – Abuz în serviciu – prin faptul că având în vedere împrejurările relatate mai sus, singurul scop al citării mele a fost denigrarea publică a persoanei mele, cât şi a organizaţiei din care fac parte, înfăptuită prin divulgarea de informaţii trunchiate presei. Astfel mi-a fost cauzată o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime privind demnitatea şi imaginea publică (Art. 58, 72 si 73 din Codul Civil). Iar ca factor agravant solicit să fie luate în considerare aspectele politice ale acestei întâmplări, în conformitate cu Art. 77 din Codul de Procedură Penală.

Gheorgheni, la 2 iunie 2015
Árus Zsolt István

Az egész ügy végső konklúzióit majd akkor lehet levonni, ha mind a három folyamatban levő levő ág véget ér, ellenben egy általánosabb jellegű következtetés már most levonható, s ezt melegen ajánlom minden közszereplő figyelmébe: jogsértések ellen csak politikai eszközökkel nem lehet harcolni. Kell a tiltakozó nyilatkozat, kell a közvélemény, illetve nemzetközi szervezetek, kormányok, stb. tájékoztatása, de az nem elég. Aki jogsértést követ el, azt bíróságon kell ezzel szembesíteni, s meg kell adni a lehetőséget az igazságszolgáltatásnak, hogy ezekért elmarasztalja őket, vagy pedig tanúbizonyságot tegyen arról, hogy elfogult vagy politikai befolyás alatt áll. S ez utóbbi esetekre ott van Strasbourgban az emberjogi bíróság.

Kategória: Ez Románia, Politika | A közvetlen link.

Betartja-e a törvényeket a korrupcióellenes ügyészség? bejegyzéshez 1 hozzászólás

  1. Visszajelzés: Kinek a tanúja? Egyáltalán tanú? | Árus Zsolt

Vélemény, hozzászólás?